Baroul Mureş

A fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat

Se dă publicităţii Legea nr. 25/24 martie 2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al Romîniei, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017

Materialul de mai jos are caracter informativ şi prezintă Legea nr. 51/1995 actualizată la 03 aprilie 2017, realizat cu sprijinul produsului informatic SintAct®-Acte Sintetice aparţinînd Wolters Kluwer.

LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – REPUBLICARE (Forma sintetică la data 03-apr-2017. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.)

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
(1)Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(2)Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din Romînia, denumită în continuare U.N.B.R.
(3)Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată şi din oficiu.

Art. 2
(1)În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic.
(2)Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului.
(3)Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii.
(4)Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul.
(5)În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil.

Art. 3
(1)Activitatea avocatului se realizează prin:
a)consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
b)asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii;
c)redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare;
d)asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
e)apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană romînă sau străină;
f)activităţi de mediere;
g)activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;
(la data 01-oct-2011 Art. 3, alin. (1), litera G. din capitolul I modificat de Art. 85, punctul 1. din capitolul V, sectiunea 3 din Legea 71/2011)
h)stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
i)activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică;
i1)activităţi de curatelă specială potrivit legii şi Statutului profesiei de avocat;
(la data 31-mar-2017 Art. 3, alin. (1), litera I. din capitolul I completat de Art. I, punctul 1. din Legea 25/2017)
j)orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.
(2)Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel.
(3)Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor întocmite conform alin. (1) lit. c) şi d), cu excluderea actelor întocmite pentru asistare şi reprezentare, şi să le păstreze în arhiva sa profesională, în ordinea întocmirii lor. În termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1), avocatul este obligat să înregistreze operaţiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocaţi potrivit alin. (1) lit. c) şi d), conform procedurii prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a registrului, aprobat de Consiliul U.N.B.R., sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de terţi.
(la data 31-mar-2017 Art. 3, alin. (2) din capitolul I completat de Art. I, punctul 2. din Legea 25/2017)

Art. 4
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege.

Art. 5
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată.
(2)În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori.
(3)Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.
(4)Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii.
(5)Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare.
(6)Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună.
(7)Avocatul poate schimba oricînd forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte.
(8)Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9)Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege.
(10)La constituirea formelor de exercitare a profesiei şi ulterior, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, în condiţiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare şi funcţionare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi, în condiţiile prevăzute de lege.
(la data 31-mar-2017 Art. 5, alin. (9) din capitolul I completat de Art. I, punctul 3. din Legea 25/2017)

Art. 6
(1)Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, constituită în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
 (la data 01-oct-2011 Art. 6, alin. (1) din capitolul I modificat de Art. 85, punctul 2. din capitolul V, sectiunea 3 din Legea 71/2011)
(2)Dobîndirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal.
(3)Societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu.
(la data 01-oct-2011 Art. 6, alin. (3) din capitolul I modificat de Art. 85, punctul 2. din capitolul V, sectiunea 3 din Legea 71/2011)
(4)Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul propriu. Asociaţii răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia.
(la data 01-oct-2011 Art. 6, alin. (4) din capitolul I modificat de Art. 85, punctul 2. din capitolul V, sectiunea 3 din Legea 71/2011)
(5)În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urmă pot să nu fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel.
(6)Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din această cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(7)În cazul prestaţiilor profesionale constînd în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului/avocaţilor ales/aleşi sau acceptat/acceptaţi de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8)Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Art. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor.

Art. 8
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează:
a)în cazul cabinetului individual – numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b)în cazul cabinetelor asociate – numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c)în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată – numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată;
d)în cazul cabinetelor grupate – numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2)Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.
(3)Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei.
(4)În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol.

Art. 9
(1)Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale de avocaţi şi a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile prevăzute la art. 7 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei.
(2)Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatînd îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii.
(3)Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula plîngere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei.
(4)Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei.

Art. 10
(1)Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri.
(2)În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţă a judeţului.
(3)Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a cîte unui serviciu de asistenţă judiciară pe lîngă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu.

Art. 11
Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.

CAPITOLUL II: Dobîndirea calităţii de avocat
SECŢIUNEA 1: Condiţiile de înscriere în avocatură

Art. 12
(1)Poate fi membru al unui barou din Romînia cel care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
b)este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege;
c)nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege;
d)este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2)Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei.

Art. 13
(1)Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în Romînia, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege.
(2)Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul romînesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept romînesc şi de limbă romînă, organizat de U.N.B.R.
(3)Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în Romînia, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5.
(4)Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional.
(5)Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în Romînia.
(6)Avocatul străin care exercită profesia în Romînia este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic.

Art. 14
Este nedemn de a fi avocat:
a)cel condamnat definitiv prin hotărîre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;
b)cel care a săvîrşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, stabilite prin hotărîre judecătorească, sau a săvîrşit abateri disciplinare grave, sancţionate cu măsura excluderii din profesie, ca sancţiune disciplinară;
c)cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
d)cel în sarcina căruia s-a reţinut, în baza unei hotărîri judecătoreşti definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană a profesiei de avocat.
(la data 31-mar-2017 Art. 14, litera C. din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 4. din Legea 25/2017)
(la data 01-feb-2014 Art. 14, litera D. din capitolul II, sectiunea 1 abrogat de Art. 51, punctul 1. din titlul II din Legea 187/2012)

Art. 15
Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
a)activitatea salarizată în cadrul altor profesii decît cea de avocat;
b)ocupaţiile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c)exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ.

Art. 16
Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: (la data 31-mar-2017 Art. 16 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 5. din Legea 25/2017)
a)calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene;
b)activităţi şi funcţii didactice în învăţămîntul juridic superior;
c)activitatea literară şi publicistică;
d)calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii.
e)alte activităţi prevăzute de lege.
(la data 31-mar-2017 Art. 16, litera D. din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 6. din Legea 25/2017)

Art. 17
(1)Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.
(2)Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, avînd la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3)Tematica examenului este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.
(4)Comisia naţională de examen este formată cu precădere din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesia de avocat. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barouri lor.
(5)Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, precum şi judecătorilor de la instanţele internaţionale.

Art. 18
(1)La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar.
(2)Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3)În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(4)Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului.
(5)După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare.
(6)Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.

Art. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.

Art. 20
(1)Calitatea de avocat definitiv se dobîndeşte în baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.
(2)Examenul de definitivare se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, pe centre teritoriale, avînd la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.
(3)Tematica examenului de definitivare este unică la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia naţională de examen.
(4)Comisia naţională de examen este formată, cu precădere, din avocaţi – cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime în profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanentă a U.N.B.R., la propunerea barouri lor.
(5)Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care pînă la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobîndeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.
(6)Dispoziţiile alin. (5) se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi.
(7)Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean, dobîndeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8)Avocaţii – foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadrele de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 5 ani de la încetarea funcţiei respective.

Art. 21 – Abrogat
(la data 27-ian-2012 Art. 21, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 1 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 1519/2011)
(la data 12-mar-2012 Art. 21, alin. (1) din capitolul II, sectiunea 1 abrogat de Decizia 1519/2011)
(la data 31-mar-2017 Art. 21 din capitolul II, sectiunea 1 abrogat de Art. I, punctul 7. din Legea 25/2017)

Art. 22
(1)La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurămînt: „Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”
(2)Jurămîntul poate fi depus şi fără formula religioasă, în acest caz, jurămîntul va începe cu formula: „Jur pe onoare şi conştiinţă!”

Art. 23
(1)Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3.
(2)Avocaţii stagiari, după înscrierea în barou, au obligaţia să urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în perioada de stagiu.
(3)Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
(4)Avocatul definitiv este obligat să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor sau de formele de exercitare a profesiei, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

Art. 24
(1)Baroul are obligaţia să întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul să pună concluzii.
(2)A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun.
(3)Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate, la începutul fiecărui an, instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. Distinct, se va înainta U.N.B.R. tabloul avocaţilor incompatibili.
(la data 31-mar-2017 Art. 24, alin. (3) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 8. din Legea 25/2017)

Art. 25
(1)Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
(la data 14-iul-2014 Art. 25, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 a fost atacat de (exceptie admisa) Decizia 297/2014)
(2)În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate.
(la data 31-mar-2017 Art. 25, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 9. din Legea 25/2017)
(3)Pînă la încetarea stării de incompatibilitate, cel primit în profesie va fi înscris în tabloul avocaţilor incompatibili într-o secţiune, distinct.
(la data 31-mar-2017 Art. 25, alin. (2) din capitolul II, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 10. din Legea 25/2017)

Art. 26
(1)Instanţele sunt obligate să verifice şi să se pronunţe asupra calităţii de reprezentant al unei persoana care se prezintă ca avocat, exercitînd acte specifice acestei profesii şi folosind însemnele profesiei de avocat.
(2)Exercitarea, fără drept, a oricărei activităţi specifice profesiei de avocat constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(3)Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.
(4)Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobîndit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule.
(la data 31-mar-2017 Art. 26 din capitolul II, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 11. din Legea 25/2017)

SECŢIUNEA 2: Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat

Art. 27
Calitatea de avocat încetează:
a)prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei;
b)prin deces;
c)dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară;
d)dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii.

Art. 28
Calitatea de avocat este suspendată:
a)în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări;
b)pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărîre judecătorească sau disciplinară;
c)în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi pînă la lichidarea integrală a datoriilor;
d)la cererea scrisă a avocatului.

CAPITOLUL III: Drepturile şi îndatoririle avocatului
SECŢIUNEA 1: Drepturile avocaţilor

Art. 29
(1)Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobîndeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă.
(2)Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului.

Art. 30
(1)Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut.
(2)Nu pot face parte din organele de conducere ale profesiei avocaţii care au datorii scadente la taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului U.N.B.R. şi al baroului, precum şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din Romînia şi ale filialelor.
(la data 31-mar-2017 Art. 30 din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 12. din Legea 25/2017)

Art. 31
(1)Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său.
(1¹)Activitatea desfăşurată de avocat în condiţiile legii şi ale Statutului profesiei de avocat, indiferent de forma şi modalitatea de exercitare a profesiei, care generează venituri profesionale, nu poate fi reconsiderată ca activitate dependentă în conformitate cu prevederile din Codul fiscal.
(1²)Avocaţii pot conveni cu clienţii onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R.
(la data 31-mar-2017 Art. 31, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 13. din Legea 25/2017 )
(2)În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei.
(3)Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei.

Art. 32
Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărîre este definitivă.

Art. 33
(1)Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale.
(2)Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor.
(3)Timpul servit în avocatură este considerat vechime în muncă.
(4)Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat.

Art. 34
Constituie vechime în profesia de avocat perioada în care avocatul a exercitat funcţia de judecător, procuror, notar, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ, precum şi perioada în care acesta a fost suspendat din profesie în vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică.

Art. 35
(1)Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decît de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii.
(1¹)Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării:
a)înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său;
b)înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.
(la data 31-mar-2017 Art. 35, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 14. din Legea 25/2017)
(2)Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decît în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
(3)Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decît dacă există date că avocatul săvîrşeşte ori pregăteşte săvîrşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art. 139 alin. (2) din Codul de procedură penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmînd a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului.
(la data 31-mar-2017 Art. 35, alin. (2) din capitolul III, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 15. din Legea 25/2017)

Art. 36
(1)Contactul dintre avocat şi clientul său nu poate fi stînjenit sau controlat, direct sau indirect, de niciun organ al statului.
(2)În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

Art. 37
Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă.

Art. 38
Ministerul Justiţiei este obligat să asigure spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti.
(la data 14-feb-2011 Art. 39, alin. (8) din capitolul III, sectiunea 1 abrogat de Art. 1 din Ordonanta urgenta 10/2011 )

Art. 39
(1)În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act.
(2)Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnităţii judecătorului, procurorului, altor avocaţi, părţilor sau reprezentanţilor acestora în proces.
(3)Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (2), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi nici dacă sunt în legătură cu consultaţiile oferite justiţiabililor ori cu formularea apărării în acea cauză ori pentru susţinerile făcute în cadrul consultaţiilor verbale sau consultaţiilor scrise acordate clienţilor, dacă ele sunt făcute cu respectarea normelor de deontologie profesională.
(4)Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (2) şi (3) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă.
(5)Nu constituie abatere disciplinară şi nici nu pot atrage alte forme de răspundere juridică a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi folosirea mijloacelor legale pentru pregătirea şi realizarea efectivă a apărării libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clienţilor săi.
(la data 31-mar-2017 Art. 39 din capitolul III, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 16. din Legea 25/2017)

SECŢIUNEA 2: Îndatoririle avocaţilor

Art. 40
(1)Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de cîte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară.
(2)Avocatul este obligat să depună toată diligenţa pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale clienţilor şi să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora.
(3)Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infracţiuni.
(4)Avocatul este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenţei şi/sau al reprezentării, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracţionale.
(la data 31-mar-2017 Art. 40 din capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 17. din Legea 25/2017)

Art. 41
Avocatul este obligat să acorde asistenţă juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou.

Art. 42
Avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei.

Art. 43
Avocatul este obligat să participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.

Art. 44
(1)Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din Romînia şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei.
(2)Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant au forţa probantă deplină pînă la înscrierea în fals.

Art. 45
Avocatul este obligat să restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit.

Art. 46
(1)Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(1¹)Orice contact dintre avocat şi o persoană cu interese contrare în cauza în care avocatul este angajat, reprezentantul acesteia sau un terţ care se dovedeşte că este interesat de soluţia ce se va pronunţa în cauză nu poate fi realizat decît cu acordul expres, prealabil, al clientului, în prezenţa clientului sau a persoanei desemnate de acesta.
(la data 31-mar-2017 Art. 46, alin. (1) din capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 18. din Legea 25/2017)
(2)Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii niciunei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decît dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauză.
(3)Calitatea de martor are întîietate faţă de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauză.
(4)Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nicio activitate profesională în acea cauză.
(4¹)Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său ori care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
(4²)Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost învestiţi.
(4³)Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni:
1.omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane;
2.genocid, infracţiuni contra umanităţii sau infracţiuni de război contra persoanelor;
3.cele prevăzute de art. 32-38 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare.
În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvîrşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decît denunţarea făptuitorului.
(la data 31-mar-2017 Art. 46, alin. (4) din capitolul III, sectiunea 2 completat de Art. I, punctul 19. din Legea 25/2017 )
(5)Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător.

Art. 47
(1)Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti.
(2)Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3)Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune această ţinută.

Art. 48
(1)Orice comunicare publică sau orice publicitate făcută de un avocat sau de o formă de exercitare a profesiei este permisă, cu condiţia ca aceasta să respecte reglementările profesionale şi cele privitoare la independenţa, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, să fie obiectivă şi să corespundă adevărului.
(2)Statutul profesiei de avocat reglementează detaliat normele aplicabile publicităţii făcute de avocaţi sau de formele de exercitare a profesiei de avocat în scopul atragerii clientelei.
(la data 31-mar-2017 Art. 48 din capitolul III, sectiunea 2 modificat de Art. I, punctul 20. din Legea 25/2017)

CAPITOLUL IV: Organizarea profesiei de avocat
SECŢIUNEA 1: Baroul

Art. 49
(1)Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competenţelor prevăzute în prezenta lege.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
(3)Organele de conducere colegiale iau hotărîri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional.

Art. 50
(1)Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
(2)Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(3)Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
(4)Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii.

Art. 51
(1)Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generală;
b)consiliul;
c)decanul.
(2)În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
(3)În cadrul fiecărui barou este organizată şi funcţionează Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor, instituţie permanentă de arbitraj, neguvernamentală, fără personalitate juridică, independentă în exercitarea atribuţiilor. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile Curţii de Arbitraj Profesional a Avocaţilor sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat.
(la data 31-mar-2017 Art. 51, alin. (2) din capitolul IV, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 21. din Legea 25/2017)

Art. 52
(1)Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
(2)Adunarea generală are următoarele competenţe:
a)stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului;
b)alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani în profesie;
c)alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor;
c¹)propune candidaţii pentru Comisia centrală de disciplină;
(la data 31-mar-2017 Art. 52, alin. (2), litera C. din capitolul IV, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 22. din Legea 25/2017)
d)aprobă proiectul de buget al baroului şi dă descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa.

Art. 53
(1)Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului.
(2)Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţă din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită.
(3)Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
(4)La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat să convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii, în acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită.
(5)Åžedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. În caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vîrstă membru prezent.

Art. 54
(1)Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi.
(2)În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată.
(3)Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.
(4)Hotărîrile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.

Art. 55
(1)Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 54 alin. (2) şi (3).
(3)Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului său de vot unui alt avocat.

Art. 56
(1)Consiliul baroului este format din 5 pînă la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani şi care au o vechime continuă în profesie de minimum 8 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr.
(2)Consiliul baroului are următoarele atribuţii:
a)adoptă hotărîri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei;
b)duce la îndeplinire hotărîrile şi deciziile Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R., Comisiei permanente a U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului;
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera B. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 25/2017)
c)întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept;
d)adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei;
e)verifică şi constată îndeplinirea condiţiilor legale ale cererilor de primire în profesie şi aprobă primirea în profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f)hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia;
g)soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei;
h)verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei de avocat; autorizează funcţionarea acestor forme; organizează şi ţine evidenţa lor;
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera H. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 23. din Legea 25/2017)
h¹)identifică şi sesizează organelor judiciare competente cazurile de exercitare sub orice formă a activităţii specifice de avocat de către persoane care nu au calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou sau, înscrise fiind, nu au dreptul de exercitare a profesiei;
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera H. din capitolul IV, sectiunea 1 completat de Art. I, punctul 24. din Legea 25/2017)
i)coordonează activitatea filialei sau sucursalei Casei de Asigurări a Avocaţilor (C.A.A.) din raza de competenţă şi exercită controlul activităţii acesteia la sesizarea Consiliului de administraţie al C.A.A. sau a Consiliului U.N.B.R., independent de dreptul propriu de control al Consiliului de administraţie al C.A.A. sau al Consiliului U.N.B.R.;
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera I. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 25/2017)
j)organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;
k)organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţă juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei;
l)sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor;
m)suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei;
n)soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile;
o)stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului;
p)acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului;
q)aprobă organigrama, statul de funcţii şi angajează personalul baroului;
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera Q. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 25/2017)
r)întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului;
s)prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului;
t)alege prodecanul baroului;
u)soluţionează plîngerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului;
v)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în alte acte normative.
(la data 31-mar-2017 Art. 56, alin. (2), litera V. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 25. din Legea 25/2017)

Art. 57
(1)Şedinţele consiliului baroului sunt convocate de decan sau de înlocuitorul acestuia. Consiliul poate fi convocat şi de o treime din membrii acestuia.
(2)Consiliul baroului lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărîri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(la data 31-mar-2017 Art. 57 din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 26. din Legea 25/2017)

Art. 58
(1)Decanul baroului are următoarele competenţe:
a)reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b)prezidează şedinţele consiliului baroului;
(la data 31-mar-2017 Art. 58, alin. (1), litera B. din capitolul IV, sectiunea 1 modificat de Art. I, punctul 27. din Legea 25/2017)
c)aprobă cererile de asistenţă juridică gratuită;
d)exercită căile de atac împotriva hotărîrilor comisiei de disciplină şi împotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute căi de atac;
e)ordonanţează cheltuielile baroului;
f)ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenţa adunării generale sau a consiliului baroului;
g)îndeplineşte or